ZURUÍRE, zuruiri, s. f. Acțiunea de a zurui și rezultatul ei; zornăit. – V. zurui.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a zuruíre s. f., g.-d. art. zuruírii; pl. zuruíri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
ZURUÍRE, zuruiri, s. f. Acțiunea de a zurui; zornăire, zornăit.Sursa: Dicționarul limbii române moderne ZURUÍRE, zuruiri, s. f. Acțiunea de a zurui și rezultatul ei; zornăit. – V. zurui.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
zuruire - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul zurui