Am găsit 9 definiții pentru cuvantul/cuvintele zurgalău:

ZURGALẮU s. m. v. zurgălău. [și DLRLC]
Sursa: Dicționarul etimologic român


ZURGALẮU s. m. v. zurgălău.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

zurgalắŭ și -ălắŭ m. (ung. zörgölö, care mormăĭe, zòrgòlòdni, a mormăi. V. zornăĭ). Clopoțel de tinichea compus din doŭă căpăcele concave îmbucate dintre care cel de jos are o deschizătură și care sună cînd se rostogolește o bobiță care e închisă în el. Sînt și zurgalăĭ dintr´o singură bucată turnațĭ ca și clopotele. Se întrebuințează la gîtu cailor înhămațĭ la sanie, la steaŭa cu care umblă băĭețiĭ la Crăcĭun, la picĭoarele călușarilor, care joacă jocurĭ cadențate (bătuta, Banu Mărăcine ș. a.).
Sursa: Dicționaru limbii românești

zurgalău n. pl. Mold. clopoțel la gâtul vitelor. [Tras din ung. ZÖRGELNI, a zornăi].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ZURGĂLẮU, zurgălăi, s. m. (Mai ales la pl.) Glob metalic cu una sau mai multe găurele și cu o bilă în interior, care sună la cea mai ușoară mișcare sau atingere; clopoțel. – Cf. magh. zörögni.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

zurgălắu (-ắi), s. m. – Clopoțel. – Var. zurgalău. Probabil în legătură cu mag. zörgeni „a bate talanga” (Cihac, II, 540); totuși cf. zurgăi, vb. (a bălăngăni), pe care Tiktin îl consideră der. de la zurgălău, și care pare mai curînd var. a lui zurui, zornăi.
Sursa: Dicționarul etimologic român

zurgălắu s. m., art. zurgălắul; pl. zurgălắi, art. zurgălăíi
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

ZURGĂLẮU, zurgălăi, s. m. Clopoțel de forma unui mic glob de alamă, cu una sau mai multe găurele în corpul lui și cu o bilă în interior, care sună la atingere sau prin agitare. [Var.: zurgalắu s. m.] – Comp. magh. zörgeni.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

ZURGĂLẮU, zurgălăi, s. m. (Mai ales la pl.) Glob metalic cu una sau mai multe găurele și cu o bilă în interior, care sună la cea mai ușoară mișcare sau atingere; clopoțel. – Cf. magh. zörogeni.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

zurgălắu - Formă unică - pentru cuvantul zurgălắu