Am găsit 9 definiții pentru cuvantul/cuvintele zăgneață:

ZĂGNÉATĂ s. f. (Reg.) Foc de nuiele sau de surcele uscate, care arde cu flacără vie. ◊ Expr. A da zăgneată focului = a înteți focul. – Din rus. zagneta, ucr. zahnit.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


ZĂGNEÁTĂ s.f., g.-d. art. zăgnétei; pl. zăgnéte
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române

ZĂGNEÁTĂ, zăgnéte, s. f. 2. Foc care se aprinde în partea din față a cuptorului de pâine pentru a grăbi coacerea. (din ucr. zagnit, rus. zagnet', sl. gnĕtiti a aprinde)
Sursa: Dicționarul etimologic român

zăgneátă (înv., reg.) s. f., g.-d. art. zăgnétei; pl. zăgnéte
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

ZĂGNEÁTĂ s. f. (Reg.) Foc de nuiele sau de surcele uscate, care arde cu flacără vie. ◊ Expr. A da zăgneată focului = a înteți focul. – Rus zagneta, ucr. zahnit.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

zăgneátă f., pl. ete (rus. za-gnëta, podgnët, surcele de aprins focu, dial. za-gnétĭ, adîncătură [!] de păstrat jaraticu [!] în stînga sobeĭ, d. vsl. gnietiti, a aprinde). Jaratic care se pune la gura unuĭ cuptor astupat ca să păstreze căldura. Surcea de aprins focu. A da o zăgneată, a face să se maĭ frigă saŭ să maĭ clocotească puțin. Fig. (rev. I. Crg. 3, 287). A da pintenĭ, a da paĭele, a îmboldi, a ațîța. – În Cov. (și Trans.) zăgnată, pl. ate (Doĭna, 1, 15), și jegnată; (în Ĭal. jegneată, pl. ete (după vsl. žigati, žešti, a arde. V. jigală); în Tut. zăgnat, pl. urĭ și e; în Trans. și zăcnată și zămnată.
Sursa: Dicționaru limbii românești

zăgneată f. Mold. 1. foc de uscături la gura cuptorului; 2. fig. îndemn: a da cuiva zăgnete CR. [V. segnetă].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ZĂGNEÁTĂ, zăgnete, s. f. (înv. și reg.) Foc de nuiele sau de surcele uscate, care arde cu flacără vie. ◊ Expr. A da zăgneată focului = a înteți focul. – Din rus. zagneta, ucr. zahnit.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ZĂGNEÁȚĂ, zăgnéțe, s. f. (Var.) Zăgneată.
Sursa: Dicționarul etimologic român