ZĂDĂRNICÍ, zădărnicesc, vb. IV. Tranz. A Face să nu se realizeze ceva; a pune piedici la ceva; a dejuca un plan, o uneltire etc. – Din zadarnic.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
zădărnici (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zădărnicésc, imperf. 3 sg. zădărniceá; conj. prez. 3 să zădărniceáscă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
ZĂDĂRNICÍ, zădărnicesc, vb. IV. Tranz. A face să nu se realizeze ceva; a pune piedici la ceva; a dejuca un plan, o uneltire etc. – Din zadarnic.Sursa: Dicționarul limbii române moderne zădărnicì v. a face iluzoriu, a dejuca.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
ZĂDĂRNICÍ, zădărnicesc, vb. IV. Tranz. A face să nu se realizeze ceva; a pune piedici la ceva; a dejuca un plan, o uneltire etc. – Din zadarnic.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
zadarnici - Adjectiv, masculin, Genitiv-Dativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul zadarnic
zadarnici - Adjectiv, masculin, Nominativ-Acuzativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul zadarnic
zădarnici - Adjectiv, masculin, Genitiv-Dativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul zădarnic
zădarnici - Adjectiv, masculin, Nominativ-Acuzativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul zădarnic
