Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele vrabie:

VRÁBIE, vrăbii, s. f. Pasăre mică cu penele de culoare brună împestrițate cu negru, cu pântecele cenușiu, cu ciocul scurt, conic și cu coada trunchiată; vrăbete (Passer domesticus). ◊ Expr. A avea minte de vrabie, se spune despre o persoană lipsită de judecată. Vrabia-i tot pui (și ea moare de bătrână), se spune despre o persoană care pare mai tânără decât este. – Din sl. vrabiĩ.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



vrábie (-ắbii), s. f.1. Pasăre mică (Passer domesticis, P. montanus). – 2. (Arg.) Paznic, agent. – Mr. harabeu. Sl. vrabij (Miklosich, Slaw. Elem., 17; Cihac, II, 463; Conev 53), cf. bg. vrabĕi, slov. vrabelj, rus. vorobeĭ.Der. vrabete (var. vrăbete, v(ă)răbeț, brabete, brăbete, b(ă)răbeț, hrăbeț, hrabete), s. m. (vrabie), din bg. vrabec (Conev 54), sb. vrabac; vrăbier, s. m. (vînător nepriceput); vrăbioară, s. f. (vrabie mică; bucată de carne de vită din regiunea șalelor); vrăbioi, s. m. (masculul vrabiei).
Sursa: Dicționarul etimologic român

vrábie (-bi-e) s. f., art. vrábia (-bi-a), g.-d. art. vrábiei; pl. vrắbii, art. vrắbiile (-bi-i-)
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

vrábie f. (vsl. vrabiĭ, bg. vrabĭeĭ, rus. vorobéĭ). O păsărică care trăĭește pe lîngă casele oamenilor și-șĭ face cuĭbu pe supt [!] streșinĭ și pin [!] alte ascunzătorĭ ale clădirilor și chear [!] pin [!] fîntînĭ (fringilla domestica). Maram. Pasăre. A da vrabia din mînă pe cĭoara de pe gard saŭ din par. V. cĭoară. – În Olt. brabete, din vrabete (bg. vrabec), de unde s´a făcut un pl. vrabețĭ, apoĭ brabețĭ și sing. analogic brabete. Brabețĭ se numesc și resturile de mămăligă din ceaun. Pe la Háțeg cĭoclete. V. vrăbioĭ. – Vrabia (femela) e cenușie pestriță, ĭar vrăbioĭu cafeniŭ pestriț. Se prinde foarte rar în prinzătoare, și dacă în sfârșit cade prinsă, moare de întristare, ca și pițigoĭu.
Sursa: Dicționaru limbii românești

vrabie f. 1. păsărică cu penele cenușii care strică grânele (Fringilla domestica): vrabia ciripește; 2. pl. de a vrăbii, joc de copii în care jucătorii, așezați ici colea, își întreschimbă locurile. [Slav. VRABIĬ].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

VRÁBIE, vrăbii, s. f. Pasăre mică cu penele de culoare brună împestrițate cu negru, cu pântecele cenușiu, cu ciocul scurt, conic și cu coada trunchiată; vrăbete (Passer clomesticus). ◊ Expr. A avea minte de vrabie, se spune despre o persoană lipsită de judecată. Vrabia-i tot pui (și ea moare de bătrână), se spune despre o persoană care pare mai tânără decât este. – Din sl. vrabiĭ.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)