Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele voda, proste:

VÓDĂ s. m. Titlu dat domnilor țărilor românești, adăugat de obicei după numele lor; domnitor; p. ext. principe, rege; persoană care avea acest titlu. ♦ Expr. A nu-i păsa nici de vodă = a nu se teme, a nu-i păsa de nimeni. A mânca (din) pita lui vodă = a fi slujbaș la stat. – Din sl. [voje]voda.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

vódă s. m., g.-d. art. lui vódă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită


vódă m. fără pl., gen. al luĭ (vsl. voda, care conduce, d. voditi, vesti, a duce, a conduce. V. nevedesc, ovidenie, podvadă, voĭevod). Vechĭ. Azĭ fam. Domnitoru țăriĭ: vodă vrea, dar Hîncu ba (se zice cînd un inferior e maĭ influent de cît [!] un superior). Epitet pus după numele domnilor Moldoveĭ și Țăriĭ Româneștĭ: Ștefan-Vodă, Mihaĭ-Vodă.
Sursa: Dicționaru limbii românești

Vodă m. 1. titlul Domnilor români din trecut: Vodă vrea și Hâncu ba (v. Hâncu); 2. epitet ce figura imediat după numele principilor Munteniei și Moldovei: Radu Vodă, Ștefan Vodă. [Slav. VODA, conducător].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

VÓDĂ s. m. Titlu pe care îl purtau domnii Țărilor Române, adăugat de obicei după numele lor; domnitor; p. ext. principe, rege; persoană care avea acest titlu. ♦ Expr. A nu-i păsa nici de vodă = a nu se teme, a nu-i păsa de nimeni. A mânca (din) pita lui vodă = a fi slujbaș la stat. – Din sl. [voje]voda.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

vodă - Invariabil - pentru cuvantul vodă