VISTAVÓI, vistavoi, s. m. (Mil.; înv.) Ordonanță. – Din rus. vestovoi.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a vistavói (-i), s. m. – Ordonanță. Rus. vĕstovoj (Tiktin).Sursa: Dicționarul etimologic român
vistavói (înv.) s. m., pl. vistavói, art. vistavóiiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită vistavóĭ n., pl. tot așa (rus. vĭestovóĭ, vestitor, vistavoĭ). Rar azĭ. Ordonanță (soldat servitor la un ofițer).
Sursa: Dicționaru limbii românești
VISTAVÓI, vistavoi, s.m (Mil.; înv.) Ordonanță. – Din rus. vestovoi.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)