Am găsit 27 de definiții pentru cuvantul/cuvintele vid:

VID, -Ă, vizi, vide, adj., s. n. 1. Adj. (Despre un spațiu) Care nu conține nimic; care nu conține aer sau alt gaz; care nu este ocupat, locuit; pustiu. ♦ Fig. Lipsit de orice gânduri, de orice idei. 2. S. n. Spațiu lipsit de orice corp material sau în care particulele materiale existente sunt extrem de rarefiate. ◊ Loc. adv. În vid = a) în gol; b) cu privirea fixă, fără țintă; c) zadarnic, fără rezultat, în van. ♦ Fig. Pierdere ireparabilă. – Din fr. vide.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

VID, -Ă adj. (Fiz.; despre un spațiu) Care nu conține materie ponderală. ♦ Gol, deșert. // s.n. Spațiu lipsit de materie ponderală (aproape gol). ♦ Vacuum. [< fr. vide, cf. lat. viduus – gol].
Sursa: Dicționar de neologisme


VID, -Ă I. adj. 1. (despre spațiu) care nu conține nimic; gol. ◊ (fig.) lipsit de conținut, de idei. 2. (inform.) care caracterizează o informație nulă. II. s. n. spațiu lipsit de materie ponderală; vacuum (1). ◊ (fig.) sentimentul zădărniciei. (< fr. vide)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

vid2 s. n., pl. víduri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

vid1 adj. m., pl. vizi; f. vídă, pl. víde
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

*vid, -ă adj. (fr. vide). Gol în ăuntru [!]. Fiz. Din care s´a scos aeru pin [!] ajutoru mașiniĭ pneŭmatice: butelie vidă. S. n., pl. urĭ. Spațiŭ fără aer.
Sursa: Dicționaru limbii românești

vid a. gol. ║ spațiu ce nu conține nici aer nici vapori; a face vidul, a scoate aerul cu ajutorul mașinei pneumatice sau almiterea.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Vid n. râu în Bulgaria, afluent al Dunării, udă Plevna.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

VID, -Ă, (1) vizi, vide, adj., (2) viduri, s. n. 1. Adj. (Despre un spațiu) Care nu conține nimic; care nu conține aer sau alt gaz; care nu este ocupat, locuit; pustiu, ♦ Fig. Lipsit de orice gânduri, de orice idei. 2. S. n. Spațiu lipsit de orice corp material sau în care particulele materiale existente sunt extrem de rarefiate. ♦ Loc. adv. În vid = a) în gol; b) cu privirea fixă, fără țintă; c) zadarnic, tară rezultat, în van. ♦ Fig. Pierdere ireparabilă. – Din fr. vide.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

VID, -Ă, vizi, vide, adj., s. n. 1. Adj. (Despre un spațiu) Care nu conține nimic; care nu conține aer sau alt gaz; care nu este ocupat, locuit; pustiu. ♦ Fig. Lipsit de orice gânduri, de orice idei. 2. S. n. Spațiu lipsit de orice corp material sau în care particulele materiale existente sunt extrem de rarefiate. ◊ Loc. adv. În vid = a) în gol; b) cu privirea fixă, fără țintă; c) zadarnic, fără rezultat, în van. ♦ Fig. Pierdere ireparabilă. – Din fr. vide.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

VID, -Ă adj. (Fiz.; despre un spațiu) Care nu conține materie ponderală. ♦ Gol, deșert. // s.n. Spațiu lipsit de materie ponderală (aproape gol). ♦ Vacuum. [< fr. vide, cf. lat. viduus – gol].
Sursa: Dicționar de neologisme

VID, -Ă I. adj. 1. (despre spațiu) care nu conține nimic; gol. ◊ (fig.) lipsit de conținut, de idei. 2. (inform.) care caracterizează o informație nulă. II. s. n. spațiu lipsit de materie ponderală; vacuum (1). ◊ (fig.) sentimentul zădărniciei. (< fr. vide)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

vid2 s. n., pl. víduri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

vid1 adj. m., pl. vizi; f. vídă, pl. víde
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

*vid, -ă adj. (fr. vide). Gol în ăuntru [!]. Fiz. Din care s´a scos aeru pin [!] ajutoru mașiniĭ pneŭmatice: butelie vidă. S. n., pl. urĭ. Spațiŭ fără aer.
Sursa: Dicționaru limbii românești

vid a. gol. ║ spațiu ce nu conține nici aer nici vapori; a face vidul, a scoate aerul cu ajutorul mașinei pneumatice sau almiterea.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Vid n. râu în Bulgaria, afluent al Dunării, udă Plevna.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

VID, -Ă, (1) vizi, vide, adj., (2) viduri, s. n. 1. Adj. (Despre un spațiu) Care nu conține nimic; care nu conține aer sau alt gaz; care nu este ocupat, locuit; pustiu, ♦ Fig. Lipsit de orice gânduri, de orice idei. 2. S. n. Spațiu lipsit de orice corp material sau în care particulele materiale existente sunt extrem de rarefiate. ♦ Loc. adv. În vid = a) în gol; b) cu privirea fixă, fără țintă; c) zadarnic, tară rezultat, în van. ♦ Fig. Pierdere ireparabilă. – Din fr. vide.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

VID, -Ă, vizi, vide, adj., s. n. 1. Adj. (Despre un spațiu) Care nu conține nimic; care nu conține aer sau alt gaz; care nu este ocupat, locuit; pustiu. ♦ Fig. Lipsit de orice gânduri, de orice idei. 2. S. n. Spațiu lipsit de orice corp material sau în care particulele materiale existente sunt extrem de rarefiate. ◊ Loc. adv. În vid = a) în gol; b) cu privirea fixă, fără țintă; c) zadarnic, fără rezultat, în van. ♦ Fig. Pierdere ireparabilă. – Din fr. vide.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

VID, -Ă adj. (Fiz.; despre un spațiu) Care nu conține materie ponderală. ♦ Gol, deșert. // s.n. Spațiu lipsit de materie ponderală (aproape gol). ♦ Vacuum. [< fr. vide, cf. lat. viduus – gol].
Sursa: Dicționar de neologisme

VID, -Ă I. adj. 1. (despre spațiu) care nu conține nimic; gol. ◊ (fig.) lipsit de conținut, de idei. 2. (inform.) care caracterizează o informație nulă. II. s. n. spațiu lipsit de materie ponderală; vacuum (1). ◊ (fig.) sentimentul zădărniciei. (< fr. vide)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

vid2 s. n., pl. víduri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

vid1 adj. m., pl. vizi; f. vídă, pl. víde
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

*vid, -ă adj. (fr. vide). Gol în ăuntru [!]. Fiz. Din care s´a scos aeru pin [!] ajutoru mașiniĭ pneŭmatice: butelie vidă. S. n., pl. urĭ. Spațiŭ fără aer.
Sursa: Dicționaru limbii românești

vid a. gol. ║ spațiu ce nu conține nici aer nici vapori; a face vidul, a scoate aerul cu ajutorul mașinei pneumatice sau almiterea.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Vid n. râu în Bulgaria, afluent al Dunării, udă Plevna.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

VID, -Ă, (1) vizi, vide, adj., (2) viduri, s. n. 1. Adj. (Despre un spațiu) Care nu conține nimic; care nu conține aer sau alt gaz; care nu este ocupat, locuit; pustiu, ♦ Fig. Lipsit de orice gânduri, de orice idei. 2. S. n. Spațiu lipsit de orice corp material sau în care particulele materiale existente sunt extrem de rarefiate. ♦ Loc. adv. În vid = a) în gol; b) cu privirea fixă, fără țintă; c) zadarnic, tară rezultat, în van. ♦ Fig. Pierdere ireparabilă. – Din fr. vide.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)