VĂLURÉL, vălurele, s. n. Diminutiv al lui val1. – Val1 + suf. -urel.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
vălurél s. n., pl. văluréle
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
VĂLURÉL, vălurele, s. n. Diminutiv al lui val1. – Val1 + suf. -urel.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 