VĂRÁT s. n. 1. Faptul de a văra. 2. Taxă care se plătea în trecut pentru pășunatul vitelor pe locul cuiva în timpul verii; văratic (II 2) – V. văra.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a vărát (pop.) s. n.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
VĂRÁT s. n. 1. Faptul de a văra. 2. Taxă care se plătea în trecut pentru pășunatul vitelor pe locul cuiva în timpul verii; văratic (II 2). – V. văra.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
vărat - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul văra
vârât - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul vârî