URECHIÚȘĂ, urechiușe, s. f. 1. Diminutiv al lui ureche. 2. Ciupercă comestibilă cu pălăria în formă de pâlnie de culoare galbenă-portocalie sau roșcată (Cantharellus cibarius). ♦ (Bot.) Urechea-babei. 3. (Pop.) Colțunași umpluți cu carne, care se fierb în supă. – Ureche + suf. -ușă.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a urechiúșă s. f., g.-d. art. urechiúșei; pl. urechiúșeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
urechĭúșă f., pl. e și ĭ. Ureche mică. Un fel de cĭupercă comestibilă numită uneorĭ și dreahlă. Trans. Alt fel de cĭupercă comestibilă numită și gălbior (cantharellus cibárius și edúlis) și alta, tot comestibilă (tremella helvelloides). V. gheabă și hrib.
Sursa: Dicționaru limbii românești
URECHIÚȘĂ, urechiușe, s. f. 1. Diminutiv al lui ureche. 2. Ciupercă comestibilă cu pălăria în formă de pâlnie de culoare galbenă-portocalie sau roșcată (Cantharellus cibarius). ♦ (Bot.) Urechea-babei. 3. (Pop.; la pl.) Colțunași umpluți cu carne, care se fierb în supă. – Ureche + suf. -ușă.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)