URECHEÁT, -Ă, urecheați, -te, adj. Care are urechi mari. ♦ (Substantivat, m.) Denumire glumeață dată iepurelui și măgarului. – Din ureche.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
urecheát, -ă adj. Cu urechile marĭ. S. m. Iron. Măgar. – În vest -chĭat. V. la trunchez.
Sursa: Dicționaru limbii românești
URECHEÁT, -Ă, urecheați, -te, adj. Care are urechi mari. ♦ (Substantivat, m.) Denumire glumeață dată iepurelui și măgarului. – Din ureche.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
urecheat - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul urechea
