UNITARIANÍSM s. n. Doctrină creștină reformată apărută în secolul al XVI-lea în unele țări europene. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. unitarianisme, engl. unitarianism.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a UNITARIANÍSM s.n. (Bis.) Unitarism. [Pron. -ri-a-. / cf. it. unitarianismo, engl. unitarianism].
Sursa: Dicționar de neologisme
UNITARIANÍSM s. n. doctrină creștină reformată apărută în sec. XVI în diferite țări europene, care nu recunoaște decât o singură persoană în Dumnezeu; unitarism. (după fr. unitarisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
UNITARIANÍSM s. n. Doctrină care susține unitatea lui Dumnezeu și respinge învățătura despre Treime. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. unitarianisme, engl. unitarianism.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)