TUMEFIÁ, pers. 3 tumefiază, vb. I. Refl. (Despre țesuturi) A-și mări volumul datorită unei tumefacții; a se umfla. [Pr.: -fi-a] – Din fr. tuméfier.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a TUMEFIÁ vb. I. refl. (Despre țesuturi) A-și mări volumul datorită unei tumefacții; a se umfla. [Pron. -fi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < tuméfier, cf. lat. tumefacere – a umfla].
Sursa: Dicționar de neologisme
TUMEFIÁ vb. refl. a prezenta o tumefacție; a se umfla. (< fr. tuméfier)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
!tumefiá (a se ~) (-fi-a) vb. refl., ind. prez. 3 se tumefiáză; conj. prez. 3 să se tumefiéze (-fi-e-); ger. tumefiíndu-se (-fi-in-)Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită TUMEFIÁ, pers. 3 tumefiază, vb. I. Refl. (Despre țesuturi) A-și mări volumul datorită unei tumefacții; a se umfla. [Pr.: -fi-a] – Din fr. tuméfier.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)