Am găsit 14 definiții pentru cuvantul/cuvintele troleu:

TROLÉU, trolee, s. n. 1. Dispozitiv instalat pe vehicule cu tracțiune electrică și care permite alimentarea cu energie electrică direct de la un cablu aerian. 2. (Impr.) Troleibuz. – Din fr. trolley.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



TROLÉU s.n. Priză de curent pentru alimentarea motorului unui vehicul cu tracțiune electrică. [Pl. -ee, -euri. / < engl., fr. trolley].
Sursa: Dicționar de neologisme

TROLÉU s. n. priză de curent pentru alimentarea motorului unui vehicul cu tracțiune electrică. (< fr. trolley)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

troléu (-uri), s. n.1. Dispozitiv, cablu pentru luarea energiei electrice de la conductă aeriană; troleibuz. – 2. (Arg.) Penis. Fr. (engl.) trolley.
Sursa: Dicționarul etimologic român

troleu, trolee s. n. (er.) penis.
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

troléu (priză, troleibuz) s. n., art. troléul; pl. trolée
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

TROLÉU, trolee, s. n. 1. Dispozitiv instalat pe vehicule cu tracțiune electrică și care permite alimentarea cu energie electrică direct de la un cablu aerian. 2. (Impr.) Troleibuz. -- Din fr. trolley.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

TROLÉU, trolee, s. n. 1. Dispozitiv instalat pe vehicule cu tracțiune electrică și care permite alimentarea cu energie electrică direct de la un cablu aerian. 2. (Impr.) Troleibuz. – Din fr. trolley.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

TROLÉU s.n. Priză de curent pentru alimentarea motorului unui vehicul cu tracțiune electrică. [Pl. -ee, -euri. / < engl., fr. trolley].
Sursa: Dicționar de neologisme

TROLÉU s. n. priză de curent pentru alimentarea motorului unui vehicul cu tracțiune electrică. (< fr. trolley)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

troléu (-uri), s. n.1. Dispozitiv, cablu pentru luarea energiei electrice de la conductă aeriană; troleibuz. – 2. (Arg.) Penis. Fr. (engl.) trolley.
Sursa: Dicționarul etimologic român

troleu, trolee s. n. (er.) penis.
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

troléu (priză, troleibuz) s. n., art. troléul; pl. trolée
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

TROLÉU, trolee, s. n. 1. Dispozitiv instalat pe vehicule cu tracțiune electrică și care permite alimentarea cu energie electrică direct de la un cablu aerian. 2. (Impr.) Troleibuz. -- Din fr. trolley.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)