Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele troahnă:

TROÁHNĂ, troahne, s. f. (Pop.) Guturai, răceală, gripă. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


troáhnă (-ne), s. f. – Gripă, guturai, răceală. – Var. Mold. troană, trohneală, Banat trocnă, trocneală. Sl. otravna „boală contagioasă” (Drăganu, Dacor., IV, 748); pentru pierderea lui o-, cf. strachină. Legătura cu ngr. βραχνός „răgușit” (Scriban) este mai puțin probabilă. Nu se folosește în N (ALR, I, 112). – Der. trohnit, adj. (cu guturai).
Sursa: Dicționarul etimologic român

troáhnă (pop.) s. f., g.-d. art. troáhnei; pl. troáhne
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

troáhnă și troánă f., pl. e (din ngr. vrăhnos, răgușeală). Pop. Guturaĭ. – În Mold. și rahnă ? Și trohneală, pl. elĭ (Btș.). V. trohnit.
Sursa: Dicționaru limbii românești

troahnă f. Mold. Tr. răceală, un fel de influență. [Și trocnă (în Oltenia): origină necunoscută].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

TROÁHNĂ, troahne, s. f. (Pop.) Guturai, răceală, gripă. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)