Am găsit o definiție pentru cuvantul/cuvintele trimes:
trimés, -eásă s., pl. eșĭ, ese. Care are o misiune, mesager, sol: Mercur era trimesu zeilor. Reprezentant diplomatic. – Fals trimis. În Cod. Vor. tremís, apostol. Sursa: Dicționaru limbii românești
Forme flexionare:
trimes - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul trimete
