TRIFÓIȘTE, trifoiști, s. f. 1. Loc semănat cu trifoi. 2. Plantă erbacee cu frunzele compuse din trei foliole, cu flori roz, întrebuințată în medicină ca tonic, febrifug și antiscorbutic (Menyanthes trifoliata). [Acc. și: trifoíște] – Trifoi + suf. -iște.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a !trifoíște s. f., g.-d. art. trifoíștii; pl. trifoíștiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
trifóiște f. (d. trifoĭ). Semănătură de trifoĭ. O plantă tonică, febrifugă și antiscorbutică din familia gențianeĭ (menyanthes trifoliata).
Sursa: Dicționaru limbii românești
trifoiște f. 1. câmp semănat cu trifoiu; 2. trifoiu de baltă ale cărui frunze sunt întrebuințate în medicină ca tonic și febrifug (Menyanthes trifoliata).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
TRIFOÍȘTE, trifoiști, s. f. 1. Loc semănat cu trifoi. 2. Plantă erbacee cu frunzele compuse din trei foliole, cu flori roz, folosită în medicină ca tonic, febrifug și antiscorbutic (Menyanthes trifoliata). [Acc. și: trifóiște] – Trifoi + suf. -iște.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) TRIFÓIȘTE, trifoiști, s. f. 1. Loc semănat cu trifoi. 2. Plantă erbacee cu frunzele compuse din trei foliole, cu flori roz, întrebuințată în medicină ca tonic, febrifug și antiscorbutic (Menyanthes trifoliata). [Acc. și: trifoíște] – Trifoi + suf. -iște.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a !trifoíște s. f., g.-d. art. trifoíștii; pl. trifoíștiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
trifóiște f. (d. trifoĭ). Semănătură de trifoĭ. O plantă tonică, febrifugă și antiscorbutică din familia gențianeĭ (menyanthes trifoliata).
Sursa: Dicționaru limbii românești
trifoiște f. 1. câmp semănat cu trifoiu; 2. trifoiu de baltă ale cărui frunze sunt întrebuințate în medicină ca tonic și febrifug (Menyanthes trifoliata).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
TRIFOÍȘTE, trifoiști, s. f. 1. Loc semănat cu trifoi. 2. Plantă erbacee cu frunzele compuse din trei foliole, cu flori roz, folosită în medicină ca tonic, febrifug și antiscorbutic (Menyanthes trifoliata). [Acc. și: trifóiște] – Trifoi + suf. -iște.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)