Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele traumatism:

TRAUMATÍSM, traumatisme, s. n. 1. Leziune suferită de un organism viu prin loviri violente, tăieturi, înțepături etc.; traumă (1); p. ext. ansamblul tulburărilor de ordin local și general care apar în urma acțiunii unui agent extern violent; p. restr. șoc traumatic. 2. Stare psihică patologică a unui organism care, nemaiputând să suporte o excitație excesivă, din cauza unei traume (2) suferite, nu mai reacționează în nici un fel, devenind insensibil la orice alt excitant. – Din fr. traumatisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


TRAUMATÍSM s.n. Nume generic dat leziunilor produse prin loviri, presiuni etc. ♦ (Fig.) Tulburare, zguduire puternică provocată de o nenorocire. [Pron. trau-ma-. / < fr. traumatisme].
Sursa: Dicționar de neologisme

TRAUMATÍSM s. n. ansamblu de tulburări fizice sau psihice provocate de o violență exterioară; violența însăși; traumă. (< fr. traumatisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

traumatísm (trau-) s. n., pl. traumatísme
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

TRAUMATÍSM, traumatisme, s. n. 1. Leziune suferită de un organism viu prin loviri violente, tăieturi, înțepături etc.; traumă (1); p. ext. ansamblul tulburărilor de ordin local și general care apar în urma acțiunii unui agent extern violent; p. restr. șoc traumatic. 2. Stare psihică patologică a unui organism care, nemaiputând să suporte o excitație excesivă, din cauza unei traume (2) suferite, nu mai reacționează în niciun fel, devenind insensibil la orice alt excitant. – Din fr. traumatisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)