TRANSCRÍERE, transcrieri, s. f. Acțiunea de a transcrie și rezultatul ei. – V. transcrie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a TRANSCRÍERE s.f. Acțiunea de a transcrie și rezultatul ei. ◊ Transcriere fonetică = notare a pronunțării unei limbi, a unui dialect sau a unui grai cu ajutorul unui alfabet fonetic. ♦ Transcripție. [Pron. -scri-e-. / < transcrie].
Sursa: Dicționar de neologisme
TRANSCRÍERE s. f. 1. acțiunea de a transcrie. ♦ ~ fonetică = notare a pronunțării unei limbi, a unui dialect sau grai cu ajutorul unui alfabet fonetic. 2. (jur.) formalitate prescrisă de lege prin copierea unui act juridic într-un registru public special; transcripție (3). (< transcrie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
transcríere s. f., g.-d. art. transcríerii; pl. transcríeriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită TRANSCRIÉRE, transcrieri, s. f. Acțiunea de a transcrie și rezultatul ei. – V. transcrie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
transcriere - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul transcrie