TOTÉMIC, -Ă, totemici, -ce, adj. Care aparține unui totem, privitor la totem sau la totemism. – Din fr. totémique.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
TOTÉMIC, -Ă adj. Referitor la un totem. [Cf. fr. totémique].
Sursa: Dicționar de neologisme
totémic adj. m., pl. totémici; f. totémică, pl. totémiceSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită TOTÉMIC, -Ă, totemici, -ce, adj. Care aparține unui totem, privitor la totem sau la totemism. – Din fr. totemique.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 