TOPTÁN s. n. (Pop.; în loc. adj. și adv.) Cu toptanul = (care este) în cantitate mare, cu ridicata, cu grămada, angro; p. ext. (care este) foarte mult, din belșug. – Din tc. toptan.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a toptán n. (turc. topdan, cu toptanu, d. top, pachet. V. top). Cu toptanu, cu ghĭotura, cîte mult de odată, cu rîdicata [!]: a vinde cu toptanu (fr. en gros). Mult, prea mult: aĭ turnat la sare cu toptanu în cĭorba asta !
Sursa: Dicționaru limbii românești
toptan adv. cu toptanul, 1. cu ridicata, în opozițiune cu de-amăruntul (vorbind de vânzare): cu toptanul și banii la anul PANN; 2. cu grămada, în genere: pumni și palme cu toptanul. [Turc. TOPTAN].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
TOPTÁN adv. (înv.) Cu grămada. ♦ (Substantivat; fam.; în loc. adv.) Cu toptanul = în cantitate mare, cu ridicata, cu grămada, angro; p. ext. foarte mult, din belșug. – Din tc. toptan.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)