TOPÁZ, topaze, s. n. Silicat natural de aluminiu cu fluor, cristalizat în sistemul rombic, de obicei de culoare galbenă, folosită ca piatră prețioasă. [Pl. și: topazuri] – Din fr. topaze.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
TOPÁZ s.n. Silicat natural de aluminiu și fluor, piatră prețioasă de culoare galbenă. [< fr. topaze, cf. lat. topazus, gr. topazos – din insula Topazos de la Marea Roșie].
Sursa: Dicționar de neologisme
TOPÁZ s. n. silicat natural de aluminiu și fluor, cristalizat, galben transparent, piatră (semi)prețioasă. (< fr. topaze, lat. topazus, germ. Topas)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*topáz n., pl. e și urĭ (fr. topaze, lat. topazion și -azius, d. vgr. topázion, și -ázios, adică „din Tópazos” o insulă din golfu Persic). O peatră [!] prețioasă galbenă transparentă. (E o varietate de corindon care cuprinde și fluor). Topaz fals orĭ spaniol, citrin.
Sursa: Dicționaru limbii românești
topáz s. n., pl. topázeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită topaz n. piatră scumpă străvezie de o frumoasă coloare galbenă.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
TOPÁZ, topaze, s. n. Silicat natural de aluminiu cu fluor, cristalizat în sistemul rombic, de obicei de culoare galbenă, folosit ca piatră prețioasă. [Pl. și: topazuri] – Din fr. topaze.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
TOPÁZ, topaze, s. n. Silicat natural de aluminiu cu fluor, cristalizat în sistemul rombic, de obicei de culoare galbenă, folosită ca piatră prețioasă. [Pl. și: topazuri] – Din fr. topaze.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a TOPÁZ s.n. Silicat natural de aluminiu și fluor, piatră prețioasă de culoare galbenă. [< fr. topaze, cf. lat. topazus, gr. topazos – din insula Topazos de la Marea Roșie].
Sursa: Dicționar de neologisme
TOPÁZ s. n. silicat natural de aluminiu și fluor, cristalizat, galben transparent, piatră (semi)prețioasă. (< fr. topaze, lat. topazus, germ. Topas)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*topáz n., pl. e și urĭ (fr. topaze, lat. topazion și -azius, d. vgr. topázion, și -ázios, adică „din Tópazos” o insulă din golfu Persic). O peatră [!] prețioasă galbenă transparentă. (E o varietate de corindon care cuprinde și fluor). Topaz fals orĭ spaniol, citrin.
Sursa: Dicționaru limbii românești
topáz s. n., pl. topázeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită topaz n. piatră scumpă străvezie de o frumoasă coloare galbenă.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
TOPÁZ, topaze, s. n. Silicat natural de aluminiu cu fluor, cristalizat în sistemul rombic, de obicei de culoare galbenă, folosit ca piatră prețioasă. [Pl. și: topazuri] – Din fr. topaze.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
