TIMÓL, (2) timoluri, s. n. 1. Compus organic din clasa fenolilor, care se găsește în unele uleiuri eterice sau se prepară pe cale sintetică, fiind folosit în special ca medicament. 2. (Med.) Probă de laborator pentru verificarea funcțiilor ficatului. – Din fr. thymol.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a TIMÓL s.m. 1. Compus organic cu miros aromatic și gust pișcător, care se găsește în esența de cimbrișor. 2. (Med.) Probă de laborator pentru verificarea funcțiilor ficatului. [< fr. thymol].
Sursa: Dicționar de neologisme
TIMÓL s. n. 1. compus organic cu miros aromatic și gust pișcător, în unele uleiuri eterice, antiseptic. 2. probă de laborator pentru verificarea funcțiilor ficatului. (< fr. thymol)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
TIMÓL, timoli, s. m. Compus organic din clasa fenolilor, care se găsește în unele uleiuri eterice sau se prepară pe cale sintetică, fiind folosit în special ca medicament. – Fr. thymol.Sursa: Dicționarul limbii române moderne timól s. n., (probe) pl. timóluri Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită TIMÓL, (2) timoluri, s. n. 1. Substanță care se găsește în unele uleiuri eterice sau se prepară pe cale sintetică, fiind folosită în special ca emolient al căilor respiratorii. 2. (Med.) Probă de laborator pentru verificarea funcțiilor ficatului efectuată cu timol (1). – Din fr. thymol.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) TIMÓL, (2) timoluri, s. n. 1. Compus organic din clasa fenolilor, care se găsește în unele uleiuri eterice sau se prepară pe cale sintetică, fiind folosit în special ca medicament. 2. (Med.) Probă de laborator pentru verificarea funcțiilor ficatului. – Din fr. thymol.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
TIMÓL s.m. 1. Compus organic cu miros aromatic și gust pișcător, care se găsește în esența de cimbrișor. 2. (Med.) Probă de laborator pentru verificarea funcțiilor ficatului. [< fr. thymol].
Sursa: Dicționar de neologisme
TIMÓL s. n. 1. compus organic cu miros aromatic și gust pișcător, în unele uleiuri eterice, antiseptic. 2. probă de laborator pentru verificarea funcțiilor ficatului. (< fr. thymol)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
TIMÓL, timoli, s. m. Compus organic din clasa fenolilor, care se găsește în unele uleiuri eterice sau se prepară pe cale sintetică, fiind folosit în special ca medicament. – Fr. thymol.Sursa: Dicționarul limbii române moderne timól s. n., (probe) pl. timóluri Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită TIMÓL, (2) timoluri, s. n. 1. Substanță care se găsește în unele uleiuri eterice sau se prepară pe cale sintetică, fiind folosită în special ca emolient al căilor respiratorii. 2. (Med.) Probă de laborator pentru verificarea funcțiilor ficatului efectuată cu timol (1). – Din fr. thymol.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)