Am găsit 18 definiții pentru cuvantul/cuvintele tibet:

TIBÉT s. n. (Înv.) Numele unei țesături de lână. – Din germ. Tibet, fr. tibet.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



tibét s.n. (înv.) 1. numele unei țesături de lână de oaie din Tibet. 2. basma neagră de satin.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme

tibét (-turi), s. n. – Stofă de lînă. Fr. thibet.
Sursa: Dicționarul etimologic român

tibét n., pl. urĭ (turc. tibet). Vechĭ. Lînă de Tibet. Azĭ. Munt. Rar. Pînza din asemenea lînă. Basma neagră de satin. Panglică de satin.
Sursa: Dicționaru limbii românești

tibét (țesătură) (înv.) s. n., (sorturi) pl. tibéturi
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

*Tibét (podiș) s. propriu n.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

tibet n. blană de oaie din Tibet, cu lâna lungă și creață.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Tibet n. țară în Azia centrală, tributară Chinei, azi principalul centru al budhismului: 2 mil. loc. Cap. Lassa (Tibetan).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

TIBÉT s. n. (înv.) Numele unei țesături de lână. – Din germ. Tibet, fr. tibet.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

TIBÉT s. n. (Înv.) Numele unei țesături de lână. – Din germ. Tibet, fr. tibet.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

tibét s.n. (înv.) 1. numele unei țesături de lână de oaie din Tibet. 2. basma neagră de satin.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme

tibét (-turi), s. n. – Stofă de lînă. Fr. thibet.
Sursa: Dicționarul etimologic român

tibét n., pl. urĭ (turc. tibet). Vechĭ. Lînă de Tibet. Azĭ. Munt. Rar. Pînza din asemenea lînă. Basma neagră de satin. Panglică de satin.
Sursa: Dicționaru limbii românești

tibét (țesătură) (înv.) s. n., (sorturi) pl. tibéturi
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

*Tibét (podiș) s. propriu n.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

tibet n. blană de oaie din Tibet, cu lâna lungă și creață.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Tibet n. țară în Azia centrală, tributară Chinei, azi principalul centru al budhismului: 2 mil. loc. Cap. Lassa (Tibetan).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

TIBÉT s. n. (înv.) Numele unei țesături de lână. – Din germ. Tibet, fr. tibet.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)