TERIBILITÁTE, teribilități, s. f. Însușirea de a fi teribil; (la pl.) vorbe sau fapte teribile, teribilisme. – Teribil + suf. -itate. Cf. it. terribilità.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a TERIBILITÁTE s.f. Însușirea de a fi teribil; (la pl.) vorbe sau fapte teribile; teribilisme. [Cf. it. terribilità].
Sursa: Dicționar de neologisme
TERIBILITÁTE s. f. însușirea de a fi teribil; (pl.) teribilisme. (< it. terribilità)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
teribilitáte (rar) s. f., g.-d. art. teribilitắții; (fapte) pl. teribilitắțiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită TERIBILITÁTE, teribilități, s. f. (Rar) însușirea de a fi teribil; (la pl.) vorbe sau fapte teribile, teribilisme. – Teribil + suf. -itate. Cf. it. terribilità.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)