TERAPÍE, terapii, s. f. Terapeutică (1). ◊ Terapie tisulară = histoterapie. Terapie intensivă = terapie prin care bolnavii imediat operați sau în stare foarte gravă sunt permanent asistați de personal medical în saloane speciale; reanimare. – Din fr. thérapie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a TERAPÍE s.f. (Med.) Metodă folosită pentru vindecarea unei boli; terapeutică. ♦ Îngrijire medicală; tratament. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „tratament”, „îngrijire medicală”, „medicație”. [< fr. thérapie, cf. gr. therapeia].
Sursa: Dicționar de neologisme
TERAPÍE1 s. f. terapeutică (II, 1). (< fr. thérapie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
-TERAPÍE2 elem. -terapeut3.
Sursa: Marele dicționar de neologisme
terapíe s. f., art. terapía, g.-d. art. terapíei; pl. terapíi, art. terapíileSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită TERAPÍE, terapii, s. f. Terapeutică (1). ◊ Terapie tisulară = histoterapie. Terapie intensivă = terapie prin care bolnavii imediat operați sau în stare foarte gravă sunt permanent asistați de personal medical în saloane speciale; reanimare. – Din fr. thérapie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)