Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele teoremă:

TEORÉMĂ, teoreme, s. f. (Mat.) Afirmație al cărei adevăr se stabilește prin demonstrație. [Pr.: te-o-] – Din fr. théorème.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



TEORÉMĂ s.f. (Fil.) Afirmație care poate fi demonstrată logic, plecând de la un sistem axiomatic, în cadrul unei teorii. ♦ (Mat.) Adevăr matematic care poate fi demonstrat logic plecând de la fapte cunoscute. [Pron. te-o-. / cf. fr. théorème, lat., gr. theorema].
Sursa: Dicționar de neologisme

TEORÉMĂ s. f. 1. adevăr științific care poate fi stabilit prin demonstrație. 2. enunț care poate fi demonstrat prin raționament logic plecând de la fapte cunoscute sau de la ipoteze justificabile, incluse chiar în enunț. (< fr. théorème, lat., gr. theorema)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

*teorémă f., pl. e (vgr. theórema, d. theoréo, examinez). Mat. Propozițiune care trebuĭe să fie demonstrată: teoremele geometriiĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

teorémă (te-o-) s. f., g.-d. art. teorémei; pl. teoréme
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

teoremă f. propozițiune matematică de demonstrat.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

TEORÉMĂ, teoreme, s. f. (Mat.) Propoziție al cărei adevăr se stabilește prin demonstrație. [Pr.: te-o-] – Din fr. théoreme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)