TEÓRBĂ, teorbe, s. f. Instrument muzical mai mare decât lăuta, care are coarde speciale pentru sunetele grave. [Pr.: te-or-] – Din fr. théorbe.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a TEÓRBĂ s.f. Instrument muzical mai mare ca lăuta, care are coarde speciale pentru sunetele grave. [Pron. te-or-. / < fr. théorbe].
Sursa: Dicționar de neologisme
TEÓRBĂ s. f. instrument muzical mai mare decât lăuta, cu coarde speciale pentru sunetele grave. (< fr. théorbe)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*teórbă (eo 2 silabe) f., pl. e (fr. téorbe m., d. it. tiorba). Un fel de cobză maĭ mare care avea, pe lîngă coardele obișnuite, alte cîteva p. sunetele maĭ groase. V. cobuz.
Sursa: Dicționaru limbii românești
teórbă (te-or-) s. f., g.-d. art. teórbei; pl. teórbeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită TEÓRBĂ, teorbe, s. f. Instrument muzical mai mare decât lăuta, care are coarde speciale pentru sunetele grave. [Pr.: te-or-] – Din fr. théorbe.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)