TAPIȚERÍE1, (2) tapițerii, s. f. 1. Meseria tapițerului. 2. Atelier, prăvălie în care se lucrează sau se vând obiecte făcute de tapițer. – Tapițer + suf. -ie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a TAPIȚERÍE2 s. f. v. tapiserie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
TAPIȚERÍE s.f. 1. Meseria tapițerului. 2. Atelier, prăvălie în care se lucrează sau se vând obiecte făcute de tapițer. 3. V. tapiserie. [Gen. -iei. / cf. it. tappezzeria].
Sursa: Dicționar de neologisme
TAPIȚERÍE1 s. f. 1. meseria tapițerului. 2. atelier, prăvălie în care se lucrează sau se vând obiecte făcute de tapițer. (< it. tappezzeria)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
TAPIȚERÍE2 elem. tapiserie.
Sursa: Marele dicționar de neologisme
!tapițeríe (parte tapițată a unei mobile) s. f., art. tapițería, g.-d. art. tapițeríei; (părți tapițate, ateliere) pl. tapițeríi, art. tapițeríileSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită tapițerie f. lucru făcut pe o canava cu lână, mătase, aur, etc. (= fr. tapisserie).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
TAPIȚERÍE1, tapițerii, s. f. Partea tapițată a unei mobile. [Var.: tapiseríe s. f.] – Tapița + suf. -arie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) TAPIȚERÍE2, (2) tapițerii, s. f. 1. Meseria tapițerului. 2. Atelier, prăvălie în care se lucrează sau se vând obiecte făcute de tapițer.- Tapițer + suf. -ie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)