TAPÁJ s. n. Zgomot violent și confuz produs de lovituri sau de glasuri care răsună în același timp; protest zgomotos; larmă, gălăgie, scandal. – Din fr. tapage.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a TAPÁJ s.n. Zgomot mare; gălăgie, scandal, larmă; protest zgomotos. [< fr. tapage].
Sursa: Dicționar de neologisme
TAPÁJ s. n. 1. zgomot mare; gălăgie, scandal, larmă. 2. protest zgomotos. (< fr. tapage)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*tapáj n., pl. urĭ (fr. tapage). Barb. Gălăgie, tărăboĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
tapáj s. n.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită tapaj n. gălăgie (= fr. tapage).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
TAPÁJ s. n. Zgomot violent și confuz produs de lovituri sau de glasuri care răsună în același timp; protest zgomotos; larmă, gălăgie, scandal. – Din fr. tapage.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)