TANTÁLIC, -Ă adj. (Liv.; despre chinuri) Care se referă la dorințe, nevoi care nu pot fi împlinite. [Cf. fr. tantalique < Tantal – personaj mitic condamnat de zei la foame și sete perpetuă].
Sursa: Dicționar de neologisme
TANTÁLIC, -Ă adj. (despre chinuri) care se referă la suferințe provocate de dorințe, nevoi ce nu pot fi împlinite. (< fr. tantalique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
tantálic adj. m., pl. tantálici; f. tantálică, pl. tantálice Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită