TÁNIC adj. (În sintagma) Acid tanic = tanin. – Din fr. tannique.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a TÁNIC adj.m. Acid tanic = tanin. [Cf. fr. tannique].
Sursa: Dicționar de neologisme
TÁNIC, -Ă adj. care conține tanin; taninos. ♦ acid ~ = tanin. (< fr. tannique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*tánic, -ă adj. (fr. tannique, d. tan, scoarță de stejar ș. a. cu care se tăbăcește, lat. pop. *tannum, cuv. galic). Care conține tanin: acid tanic.
Sursa: Dicționaru limbii românești
!tánic adj. m., pl. tánici; f. tánică, pl. tániceSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită tanic a. acid tanic. V. tanin.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
TÁNIC, -Ă, tanici, -ce, adj. (în sintagma) Acid tanic = tanin. – Din fr. tannique.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)