Am găsit 3 definiții pentru cuvantul/cuvintele tăbăcire:

TĂBĂCÍRE, tăbăciri, s. f. Acțiunea de a tăbăci și rezultatul ei; tăbăceală, tăbăcit1, argăsire, argăseală, argăsit, tanaj. – V. tăbăci.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



tăbăcíre s. f., g.-d. art. tăbăcírii; pl. tăbăcíri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

TĂBĂCÍRE, tăbăciri, s. f. Acțiunea de a tăbăci și rezultatul ei; tăbăceală, tăbăcit1, argăsire, argăseală, argăsit, tanaj. – V. tăbăci.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

tăbăcire - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul tăbăci