surdúca s.f. art. (reg.) joc de copii cu mingea: de-a surduca.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
surduca (de a) f. Tr. joc de copii cu mingea. [Origină necunoscută].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
surdúcă (-ci), s. f. (Banat, Trans.) Minge. Origine necunoscută.Sursa: Dicționarul etimologic român surdúcă f., pl. ĭ. Ban. Trans. Minge (GrS. 1937, 177 și 191).
Sursa: Dicționaru limbii românești