Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele stupiditate:

STUPIDITÁTE, stupidități, s.f. 1. Însușirea de a fi stupid, lipsă de rațiune, prostie. 2. Faptă sau vorbă de om stupid.
Sursa: Dicționarul limbii române contemporane



STUPIDITÁTE, (2) stupidități, s. f. 1. Însușirea de a fi stupid, lipsă de rațiune; prostie. 2. Faptă sau vorbă de om stupid; frază lipsită de sens; inepție, stupizenie. – Din fr. stupidité, lat. stupiditas, -atis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

STUPIDITÁTE s.f. 1. Însușirea de a fi stupid; tâmpenie, prostie, imbecilitate. 2. Faptă sau vorbă de om stupid; frază lipsită de conținut. [Cf. fr. stupidité, lat. stupiditas].
Sursa: Dicționar de neologisme

STUPIDITÁTE s. f. 1. însușirea de a fi stupid; tâmpenie, prostie, imbecilitate. 2. faptă, vorbă de om stupid; exprimare lipsită de conținut. (< fr. stupidité, lat. stupiditas)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

stupiditáte s. f., g.-d. art. stupiditắții; (fapte, vorbe) pl. stupiditắți
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

stupiditate f. 1. lipsă de minte și de judecată; 2. vorbă sau faptă stupidă.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

*stupiditáte f. (lat. stupiditas, -átis). Defectu de a fi stupid. Vorbă saŭ faptă de stupid: ce stupiditățĭ !
Sursa: Dicționaru limbii românești

STUPIDITÁTE, (2) stupidități, s. f. 1. Însușirea de a fi stupid, lipsă de rațiune; prostie. 2. Faptă sau vorbă de om stupid; frază lipsită de sens; inepție, stupizenie. – Din fr. stupidité, lat. stupiditas, -atis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)