Struma f. V. Marița.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
STRÚMĂ s.f. (Med.) 1. Gușă. 2. Formație tumorală de formă neregulată. [< fr. strume, cf. lat. struma – gușă].
Sursa: Dicționar de neologisme
STRÚMĂ s. f. 1. (med.) gușă. ◊ (bot.) protuberanță în formă de gușă. 2. formație tumorală de formă neregulată. (< fr. strume, lat. struma)
Sursa: Marele dicționar de neologisme