Am găsit o definiție pentru cuvantul/cuvintele strănutător:

strănutătór, strănutătoáre, adj., s.f. 1. (adj.; înv.) care strănută; care produce strănutatul. 2. (s.f.) numele a trei plante cu flori albe: scânteiuțe-albe, rotoțele-albe, coada-șoricelului.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme