STOGÓS, -OÁSĂ, stogoși, -oase, adj. (Pop.) Corpolent, voluminos. – Din stog + suf. -os.Sursa: Dicționarul limbii române moderne stogós, -oásă adj. (d. stog). P. P. Iron. Voluminos, mătăhălos.
Sursa: Dicționaru limbii românești
STÓGOȘ, -Ă, stogoși, -e, adj. (Despre oi) Care aparține unei varietăți rezultate din încrucișarea oilor țigaie și țurcană; (despre lână) care provine de la astfel de oi; cu firul lung, gros și drept. – Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a stógoș adj. m., pl. stógoși; f. stógoșă, pl. stógoșeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită stogoș a. se zice de o varietate de oi (provenită din încrucișarea țigăilor cu țurcanele) cu lâna mai puțin lungă si moale. [Și stogoman, dintr’un primitiv stog, de origină necunoscută].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
stógoș și -șát, V. stogoman.
Sursa: Dicționaru limbii românești
STÓGOȘ, -Ă, stogoși, -e, adj. (Reg.) (Despre oi) Care aparține unei varietăți rezultate din încrucișarea oilor țigaie și țurcană; (despre lână) care provine de la astfel de oi; cu firul lung, gros și drept. – Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)