STATUTÁR, -Ă, statutari, -e, adj. Conform unui statut, bazat pe un statut; prevăzut, înscris într-un statut. – Din fr. statutaire.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a STATUTÁR, -Ă adj. Care este prevăzut, consemnat într-un statut; conform unui statut. [Cf. fr. statutaire].
Sursa: Dicționar de neologisme
STATUTÁR, -Ă adj. bazat pe un statut; conform unui statut. (< fr. statutaire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
statutár adj. m., pl. statutári; f. statutáră, pl. statutáreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită *statutár, -ă adj. (d. statut; fr. -taire). Conform statutuluĭ: gerant statutar.
Sursa: Dicționaru limbii românești
STATUTÁR, -Ă, statutari, -e, adj. Conform unui statut, bazat pe un statut; prevăzut, înscris într-un statut. – Din fr. statutaire.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)