Am găsit 14 definiții pentru cuvantul/cuvintele starter:

STÁRTER, (1) starteri, s. m., (2, 3) startere, s. n. 1. S. m. Persoană care dă semnalul de plecare într-o cursă sportivă. 2. S. n. Carburator auxiliar folosit la pornirea unui motor cu ardere internă. 3. S. n. Dispozitiv care servește la aprinderea lămpilor fluorescente. – Din fr., engl. starter.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



STÁRTER s.m. Cel care dă plecarea concurenților la o întrecere, la o cursă. ♦ Persoană care dirijează circulația avioanelor de pe un aerodrom. // s.n. 1. Dispozitiv auxiliar la carburatorul motoarelor cu explozie, care ușurează pornirea lor la rece. 2. Dispozitiv care închide în mod automat circuitul de încălzire al tuburilor fluorescente. [< engl., fr. starter].
Sursa: Dicționar de neologisme

STÁRTER I. s. m. 1. cel care dă plecarea concurenților la o întrecere, la o cursă. 2. cel care dirijează circulația avioanelor pe un aerodrom. II. s. n. 1. dispozitiv auxiliar la carburatorul motoarelor cu explozie, care ușurează pornirea lor la rece. 2. dispozitiv care închide în mod automat circuitul de încălzire al tuburilor fluorescente. (< fr., engl. starter)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

stárter (-ri), s. m. – Persoană care dă semnalul de plecare în curse. Engl. starter.
Sursa: Dicționarul etimologic român

stárter1 (persoană) s. m., pl. stárteri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

stárter2 (obiect) s. n., pl. stártere
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

STÁRTER, (1) starteri, s. m., (2, 3) startere, s. n. 1. S. m. Persoană care dă semnalul de plecare într-o cursă sportivă. 2. S. n. Carburator auxiliar folosit la pornirea unui motor cu ardere internă. 3. S. n. Dispozitiv care servește la aprinderea lămpilor fluorescente. – Din fr., engl. starter.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

STÁRTER, (1) starteri, s. m., (2, 3) startere, s. n. 1. S. m. Persoană care dă semnalul de plecare într-o cursă sportivă. 2. S. n. Carburator auxiliar folosit la pornirea unui motor cu ardere internă. 3. S. n. Dispozitiv care servește la aprinderea lămpilor fluorescente. – Din fr., engl. starter.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

STÁRTER s.m. Cel care dă plecarea concurenților la o întrecere, la o cursă. ♦ Persoană care dirijează circulația avioanelor de pe un aerodrom. // s.n. 1. Dispozitiv auxiliar la carburatorul motoarelor cu explozie, care ușurează pornirea lor la rece. 2. Dispozitiv care închide în mod automat circuitul de încălzire al tuburilor fluorescente. [< engl., fr. starter].
Sursa: Dicționar de neologisme

STÁRTER I. s. m. 1. cel care dă plecarea concurenților la o întrecere, la o cursă. 2. cel care dirijează circulația avioanelor pe un aerodrom. II. s. n. 1. dispozitiv auxiliar la carburatorul motoarelor cu explozie, care ușurează pornirea lor la rece. 2. dispozitiv care închide în mod automat circuitul de încălzire al tuburilor fluorescente. (< fr., engl. starter)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

stárter (-ri), s. m. – Persoană care dă semnalul de plecare în curse. Engl. starter.
Sursa: Dicționarul etimologic român

stárter1 (persoană) s. m., pl. stárteri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

stárter2 (obiect) s. n., pl. stártere
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

STÁRTER, (1) starteri, s. m., (2, 3) startere, s. n. 1. S. m. Persoană care dă semnalul de plecare într-o cursă sportivă. 2. S. n. Carburator auxiliar folosit la pornirea unui motor cu ardere internă. 3. S. n. Dispozitiv care servește la aprinderea lămpilor fluorescente. – Din fr., engl. starter.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)