STÁRTER, (1) starteri, s. m., (2, 3) startere, s. n. 1. S. m. Persoană care dă semnalul de plecare într-o cursă sportivă. 2. S. n. Carburator auxiliar folosit la pornirea unui motor cu ardere internă. 3. S. n. Dispozitiv care servește la aprinderea lămpilor fluorescente. – Din fr., engl. starter.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
STÁRTER s.m. Cel care dă plecarea concurenților la o întrecere, la o cursă. ♦ Persoană care dirijează circulația avioanelor de pe un aerodrom. // s.n. 1. Dispozitiv auxiliar la carburatorul motoarelor cu explozie, care ușurează pornirea lor la rece. 2. Dispozitiv care închide în mod automat circuitul de încălzire al tuburilor fluorescente. [< engl., fr. starter].
Sursa: Dicționar de neologisme
STÁRTER I. s. m. 1. cel care dă plecarea concurenților la o întrecere, la o cursă. 2. cel care dirijează circulația avioanelor pe un aerodrom. II. s. n. 1. dispozitiv auxiliar la carburatorul motoarelor cu explozie, care ușurează pornirea lor la rece. 2. dispozitiv care închide în mod automat circuitul de încălzire al tuburilor fluorescente. (< fr., engl. starter)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
stárter (-ri), s. m. – Persoană care dă semnalul de plecare în curse. Engl. starter.Sursa: Dicționarul etimologic român stárter1 (persoană) s. m., pl. stárteriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită stárter2 (obiect) s. n., pl. stártereSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită STÁRTER, (1) starteri, s. m., (2, 3) startere, s. n. 1. S. m. Persoană care dă semnalul de plecare într-o cursă sportivă. 2. S. n. Carburator auxiliar folosit la pornirea unui motor cu ardere internă. 3. S. n. Dispozitiv care servește la aprinderea lămpilor fluorescente. – Din fr., engl. starter.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
STÁRTER, (1) starteri, s. m., (2, 3) startere, s. n. 1. S. m. Persoană care dă semnalul de plecare într-o cursă sportivă. 2. S. n. Carburator auxiliar folosit la pornirea unui motor cu ardere internă. 3. S. n. Dispozitiv care servește la aprinderea lămpilor fluorescente. – Din fr., engl. starter.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a STÁRTER s.m. Cel care dă plecarea concurenților la o întrecere, la o cursă. ♦ Persoană care dirijează circulația avioanelor de pe un aerodrom. // s.n. 1. Dispozitiv auxiliar la carburatorul motoarelor cu explozie, care ușurează pornirea lor la rece. 2. Dispozitiv care închide în mod automat circuitul de încălzire al tuburilor fluorescente. [< engl., fr. starter].
Sursa: Dicționar de neologisme
STÁRTER I. s. m. 1. cel care dă plecarea concurenților la o întrecere, la o cursă. 2. cel care dirijează circulația avioanelor pe un aerodrom. II. s. n. 1. dispozitiv auxiliar la carburatorul motoarelor cu explozie, care ușurează pornirea lor la rece. 2. dispozitiv care închide în mod automat circuitul de încălzire al tuburilor fluorescente. (< fr., engl. starter)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
stárter (-ri), s. m. – Persoană care dă semnalul de plecare în curse. Engl. starter.Sursa: Dicționarul etimologic român stárter1 (persoană) s. m., pl. stárteriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită stárter2 (obiect) s. n., pl. stártereSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită STÁRTER, (1) starteri, s. m., (2, 3) startere, s. n. 1. S. m. Persoană care dă semnalul de plecare într-o cursă sportivă. 2. S. n. Carburator auxiliar folosit la pornirea unui motor cu ardere internă. 3. S. n. Dispozitiv care servește la aprinderea lămpilor fluorescente. – Din fr., engl. starter.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
