Am găsit 9 definiții pentru cuvantul/cuvintele stăvar:

stávăr s.n. (înv.) statornicie, fermitate, hotărâre, stabilitate, nestrămutare.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme



stávăr n., pl. ere (lat. stábilis, stábile, stabil. P. v intervocalic, cp. cu avere). Vechĭ. Tărie, stabilitate (Dos.). Om de stăvăr, om stabil, statornic. – În Serbia stávor, herghelie (stavă).
Sursa: Dicționaru limbii românești

STĂVÁR, stăvari, s. m. (Reg.) Păzitor de cai la pășune [Var.: stevár s. m.] – Stavă + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

stăvár, stăvári, s.m. (reg.) 1. păzitor de cai la pășune; herghelegiu. 2. (înv.) armăsar. 3. specie de insectă de noapte.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme

stăvár, -i, s.m. – Păstorul / cel care păzește caii de la stână. – Din stavă „herghelie” + -ar.
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș

stăvár (reg.) s. m., pl. stăvári
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

stăvar m. Tr. herghelegiu: sádoarmă stăvarii, să le fur armăsarii POP.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

stăvár m. (d. stavă). Ban. Trans. Olt. Herghelegiŭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

STĂVÁR, stăvari, s. m. (Reg.) Păzitor de cai la pășune. [Var.: stevár s. m.] – Stavă + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)