SPIRITÍSM s. n. Doctrină și practică bazate pe credința posibilității de comunicare cu spiritele celor morți (prin mijlocirea unui mediu). – Din fr. spiritisme.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
SPIRITÍSM s.n. Concepție și practică mistică potrivit căreia s-ar putea comunica cu „spiritele” morților. [Cf. fr. spiritisme, it. spiritismo].
Sursa: Dicționar de neologisme
SPIRITÍSM s. n. concepție și practică mistică potrivit căreia s-ar putea comunica cu spiritele morților. (< fr. spiritisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
spiritísm s. n.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită spiritism n. doctrina celor ce pretind a comunica cu spiritele morților prin mijlocirea unui așa zis mediu.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
SPIRITÍSM s. n. Concepție potrivit căreia spiritele sau sufletele morților supraviețuiesc, iar cei vii pot comunica cu ele prin diverse procedee. – Din fr. spiritisme.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 