SPIRALÁ vb. intr. (despre avioane, păsări) a zbura, a coborî în spirală. (< it. spiralare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
SPIRÁLĂ, spirale, s. f. Curbă plană descrisă de un punct care se rotește în jurul unui punct fix, depărtându-se din ce în ce mai mult de el; p. ext. obiect care are această formă. ◊ Loc. adj. și adv. În spirală = în formă de spirală; răsucit, încolăcit. – Fr. spirale.Sursa: Dicționarul limbii române moderne
SPIRÁLĂ s.f. Curbă plană care se învârtește în jurul unui punct central, depărtându-se din ce în ce mai mult de acest punct; (p. ext.) obiect, mișcare care are această formă. [< fr. spirale, cf. lat. spira – înfășurare].
Sursa: Dicționar de neologisme
SPIRÁLĂ s. f. curbă plană care se învârtește în jurul unui punct central, depărtându-se din ce în ce mai mult. (< fr. spirale)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
spirálă s. f., g.-d. art. spirálei; pl. spiráleSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită spirală f. curbă ce se învârtește depărtându-se din ce în ce mai mult dela centrul ei.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
Forme flexionare:
spirala - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul spiral
spirală - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul spiral