Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele spărtură:

SPĂRTÚRĂ, spărturi, s. f. 1. Crăpătură, gaură, deschizătură produsă prin spargere. 2. Ciob, așchie (produse prin spargere). 3. Fig. Dezbinare, disensiune, ruptură. – Spart2 + suf. -ură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



spărtúră s. f., g.-d. art. spărtúrii; pl. spărtúri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

spărtúră f., pl. ĭ. Rezultatu spargeriĭ, gaură într’un plan: peatra a făcut o spărtură în geam, ghiuleaua în zid.
Sursa: Dicționaru limbii românești

spărtură f. 1. efectul spargerii; 2. locul unde s’a spart, gaură.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

SPĂRTÚRĂ, spărturi, s. f. 1. Crăpătură, gaură, deschizătură produsă prin spargere. 2. Ciob, așchie (produse prin spargere). 3. Fig. Dezbinare, disensiune, ruptură. – Spart2 + suf. -ură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)