SONÁT, -Ă adj., s.m. și f. (Peior.) (Om) trăsnit, țicnit; prost. [< it. sonato].
Sursa: Dicționar de neologisme
SONÁT, -Ă adj., s. m. f. (fam.) (om) trăsnit, zăpăcit. (< it. sonato)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
sonat, -ă, sonați, -te s. m., s. f., adj. nebun, smintitSursa: Dicționar de argou al limbii române Forme flexionare:
sonat - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul sona