Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele sociologie:

SOCIOLOGÍE s. f. Știință care se ocupă cu studiul descrierii structurii și fiziologiei societății, al relațiilor interumane în cadrul grupurilor sociale, precum și al instituțiilor din societatea dată. [Pr.: -ci-o-] – Din fr. sociologie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



SOCIOLOGÍE s.f. Știință care studiază societatea omenească și legile dezvoltării ei. ◊ Sociologia artei = ramură a sociologiei care se ocupă cu studierea fenomenului artistic ca fenomen social. ♦ Sociologie vegetală = fitosociologie. [Gen. -iei. / < fr. sociologie, cf. lat. societas – societate, gr. logos – știință].
Sursa: Dicționar de neologisme

SOCIOLOGÍE s. f. 1. știință care studiază societatea omenească și legile dezvoltării ei. ♦ ă artei = ramură a sociologiei care se ocupă cu studierea fenomenului artistic ca fenomen social. 2. (biol.) studiul asocierii organismelor. 3. ă limbajului = disciplină sociologică care folosește faptele de limbă ca indici ai delimitărilor sociale. (< fr. sociologie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

SOCIOLOGÍE (‹ fr. {i}; {s} fr. social + gr. logos „studiu”) s. f. Studiul societății umane al interacțiunilor sociale. Termenul s. a fost creat de A. Compte pentru a înlocui denumirea de „fizică socială” dată cunoașterii legilor naturii. S. ca știință propriu-zisă s-a consacrat la sfârșitul sec. 19 și începutul sec. 20 prin operele lui M. Weber și E. Durkheim. În prezent, s. se definește ca știință a societății; în funcție de concepția care ghidează acest studiu, obiectul s. îl reprezintă: a) modelele de relații: b) sensurile și căile de organizare cognitivă a lumii; c) acțiunea socială cu sens. Alături de s. generală ca disciplină teoretică fundamentală, s-au constituit numeroase discipline de ramură (ex. s. industrială, s. urbană, s. familiei, s. timpului liber, s. educației, s. artei, s. comunicațiilor de masă), care continuă să se diversifice pentru a face accesibile abordării sociologice aspecte, laturi, domenii din ce în ce mai variate ale acestei realități.
Sursa: Dicționar enciclopedic

sociologíe (-ci-o-) s. f., art. sociología, g.-d. sociologíi, art. sociologíei
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

*sociologíe f. (soci- din social, societate și -logie). Știința fenomenelor sociale (a evoluțiuniĭ societățiĭ omeneștĭ), precum sînt: patriarhatu, robia, feudalizmu, capitalizmu ș. a.
Sursa: Dicționaru limbii românești

sociologie f. 1. studiul fenomenelor tipice și al legilor de evoluțiune ale umanității în complexul ei: sociologia a fost întemeiată de Auguste Comte; 2. știința chestiunilor politice și sociale.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

SOCIOLOGÍE s. f. Știință care se ocupă cu studiul descrierii structurii și fiziologiei societății, al relațiilor interumane în cadrul grupurilor sociale, precum și al instituțiilor din societatea dată. [Pr.: -ci-o-] – Din fr. sociologie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)