Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele slalom:

SLÁLOM, slalomuri, s. n.. Coborâre pe schiuri într-o succesiune de viraje. ♦ Probă din schiul alpin care constă în coborârea în două manșe a unei pante, prin anumite puncte de trecere obligatorii (denumite porți). ◊ Slalom nautic = ramură din sportul nautic care constă în parcurgerea unui traseu, cu caiacul sau cu canoia, pe ape curgătoare și tumultoase, printre obstacole suspendate deasupra apelor. – Din fr. slalom.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


SLÁLOM s.n. 1. Coborâre la schi a unei pante în zigzag, cu trecerea obligatorie prin anumite puncte dinainte stabilite. ♦ Probă sportivă disputată pe un parcurs în pantă jalonată cu obstacole artificiale foarte sinuoase. ◊ Slalom nautic = sport practicat pe caiace sau pe canoe, de una sau de două persoane, ori între echipe, fiecare formată din trei ambarcații, pe cursurile repezi ale apelor de munte, presărate cu praguri, vârtejuri etc. 2. Probă de conducere auto pe o pistă jalonată. [Pl. -muri. / < germ. Slalom, fr., norv. slalom].
Sursa: Dicționar de neologisme

SLÁLOM s. n. 1. (schi) coborâre a unei pante în zigzag cu trecerea obligatorie prin anumite puncte dinainte stabilite. 2. cursă de schi disputată de un astfel de parcurs. ♦ ~ nautic = sport pe caiace sau pe canoe, fiecare formată din trei ambarcații, pe cursurile repezi ale apelor de munte, presărate cu praguri, vârtejuri etc. 3. probă de conducere auto pe un parcurs sinuos. (< fr. slalom)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

slalom, slalomuri s. n. (pub.) 1. direcție incertă; fluctuație imprevizibilă. 2. șiretlic, tertip.
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

SLALOM (‹ fr.; cuv. norvegian) s. n. Coborâre pe schiuri, constând dintr-o succesiune de viraje. ♦ Probă din schiul alpin în care concurentul este obligat să coboare o pantă trecând prin anumite porți, în două manșe (în funcție de gradul de înclinare a pantei și de numărul și distanța dintre porți, există s. special, s. uriaș și s. super-uriaș). S. a fost inventat de sportivul britanic Sir Arnold Lunn în 1920. ◊ S. nautic = subramură a sporturilor nautice care constă în parcurgerea unui traseu, cu caiacul sau cu canoea, pe ape curgătoare și tumultoase, printre obstacole (jaloane) suspendate deasupra apei.
Sursa: Dicționar enciclopedic

slálom s. n., pl. slálomuri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

SLÁLOM, slalomuri, s. n. Coborâre pe schiuri într-o succesiune de viraje. ♦ Probă din schiul alpin care constă în coborârea în două manșe a unei pante, prin ammite puncte de trecere obligatorii (denumite porți). ◊ Slalom nautic = ramură din sportul nautic care constă în parcurgerea unui traseu, cu caiacul sau cu canoia, pe ape curgătoare și tumultuoase, printre obstacole suspendate deasupra apei. – Din fr. slalom.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)