Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele sinistru:

SINÍSTRU, -Ă, siniștri, -stre, adj., s. n. I. Adj. 1. Care trezește sentimente de spaimă, de groază; groaznic, înspăimântător. ♦ Care inspiră oroare; oribil. 2. Primejdios, lugubru, funest; criminal2. II. S. n. Dezastru care aduce după sine mari pierderi materiale; calamitate. – Din fr. sinistre.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

SINÍSTRU, -Ă adj. 1. (Liv.) De stânga; stâng. 2. Groaznic, înspăimântător, înfiorător. ♦ Care inspiră oroare; oribil. // s.n. (Rar) Dezastru, calamitate, prăpăd, urgie. [< fr. sinistre, cf. lat. sinister – stâng; prevestitor de nenorociri].
Sursa: Dicționar de neologisme


SINÍSTRU, -Ă I. adj. groaznic, înspăimântător; oribil. ◊ funest. II. s. n. dezastru, calamitate, prăpăd, urgie. (< fr. sinistre, lat. sinister)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

sinístru1 adj. m., pl. siníștri; f. sinístră, pl. sinístre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

sinístru2 s. n., art. sinístrul; pl. sinístre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

*sinístru, -ă adj. (lat. sinister, stîng, de la stingă). De răŭ auguriŭ, prezicător de nenorocire: simptone sinistre (V. ursuz). Nenorocit, funest: întîmplare sinistră. Posomorit, amenințător: privire sinistră, aspect sinistru. S. n., pl. e. Întîmplare nenorocită (maĭ ales incendiŭ) care cauzează marĭ pagube materiale (V. catastrofă). Adv. În mod sinistru: mareA mugea sinistru.
Sursa: Dicționaru limbii românești

sinistru a. 1. care cauzează sau face să ne temem de pericol; 2. îngrozitor la vedere: fizionomie sinistră; 3. primejdios: proiecte sinistre. ║ n. 1. întâmplare ce aduce mari pagube; 2. pierderi cauzate de incendiu, uragan, naufragiu.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

SINÍSTRU, -Ă, siniștri, -stre, adj., s. n. I. Adj. 1. Care trezește sentimente de spaimă, de groază; groaznic, înspăimântător. ♦ Care inspiră oroare; oribil. 2. Primejdios, lugubru, funest; criminal2. II. S. n. Dezastru care aduce după sine mari pierderi materiale; calamitate. – Din fr. sinistre.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)