SIMPÓZION, simpozioane, s. n. 1. (În antichitate) Continuare a unui banchet cu cântece, dansuri și discuții variate. 2. Discuție organizată, pe baza unor scurte expuneri asupra unei teme literare, filozofice, științifice etc. de actualitate, purtate de câțiva vorbitori în fața și cu participarea publicului. [Pr.: -zi-on. – Acc. și: simpozión] – Din ngr. simpósion, germ. Symposion.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a SIMPOZIÓN s.n. 1. (Ant.) Ultima parte a unui banchet, în care se bea, se executau dansuri și cântece și se purtau conversații. 2. Întrunire în cadrul căreia se dezbat diferite probleme culturale, politice, tehnice etc. [Pron. -zi-on. / < fr., gr. symposion, cf. gr. syn – cu, posis – faptul de a bea].
Sursa: Dicționar de neologisme
SIMPÓZION/SIMPOZIÓN s. n. 1. (ant.) continuare a unui banchet cu cântece, dansuri și conversații. 2. întrunire în cadrul căreia se dezbat diferite probleme culturale, politice, tehnice etc.; (p. ext.) reuniune, congres. (< fr. symposion, germ. Symposion, gr. symposion)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
!simpozión (-zi-on) s. n., pl. simpozioáneSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită SIMPOZIÓN, simpozioane, s. n. 1. (în Antichitate) Continuare a unui banchet cu cântece, dansuri și discuții variate. 2. Discuție organizată, pe baza unor scurte expuneri asupra unei teme literare, filosofice, științifice etc. de actualitate, purtate de câțiva vorbitori în fața și cu participarea publicului. [Pr.: -zi-on. – Acc. și: simpózion] – Din ngr. simpósion, germ. Symposion.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) SIMPÓZION, simpozioane, s. n. 1. (În antichitate) Continuare a unui banchet cu cântece, dansuri și discuții variate. 2. Discuție organizată, pe baza unor scurte expuneri asupra unei teme literare, filozofice, științifice etc. de actualitate, purtate de câțiva vorbitori în fața și cu participarea publicului. [Pr.: -zi-on. – Acc. și: simpozión] – Din ngr. simpósion, germ. Symposion.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a SIMPOZIÓN s.n. 1. (Ant.) Ultima parte a unui banchet, în care se bea, se executau dansuri și cântece și se purtau conversații. 2. Întrunire în cadrul căreia se dezbat diferite probleme culturale, politice, tehnice etc. [Pron. -zi-on. / < fr., gr. symposion, cf. gr. syn – cu, posis – faptul de a bea].
Sursa: Dicționar de neologisme
SIMPÓZION/SIMPOZIÓN s. n. 1. (ant.) continuare a unui banchet cu cântece, dansuri și conversații. 2. întrunire în cadrul căreia se dezbat diferite probleme culturale, politice, tehnice etc.; (p. ext.) reuniune, congres. (< fr. symposion, germ. Symposion, gr. symposion)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
!simpozión (-zi-on) s. n., pl. simpozioáneSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită SIMPOZIÓN, simpozioane, s. n. 1. (în Antichitate) Continuare a unui banchet cu cântece, dansuri și discuții variate. 2. Discuție organizată, pe baza unor scurte expuneri asupra unei teme literare, filosofice, științifice etc. de actualitate, purtate de câțiva vorbitori în fața și cu participarea publicului. [Pr.: -zi-on. – Acc. și: simpózion] – Din ngr. simpósion, germ. Symposion.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)